Tot mai multe voci din Uniunea Europeană, inclusiv din cadrul Executivului de la Bruxelles, susțin că tranziția înspre un sistem energetic cu emisii reduse de carbon, zero în perspectivă, nu se poate face în condiții de securitate a aprovizionării fără menținerea gazelor naturale drept combustibil de tranziție, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la Maratonul Economia Sustenabilă de la PROFIT NEWS TV.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, s-a întâlnit în Statele Unite, la Universitatea Harvard, cu Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune și reforme, și cu Maroš Šefčovič, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, responsabil pentru tranziția verde.
Zece dintre cele mai importante bănci de dezvoltare din lume s-au angajat să își intensifice eforturile în domeniul climei la summitul COP28, dar nu au spus nimic despre oprirea finanțării proiectelor legate de combustibilii fosili, se arată într-un document consultat de Reuters.
Președintele Klaus Iohannis a declarat sâmbătă, la Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28) din Dubai, că, până cel târziu în 2050, mixul energetic național al României va fi format în proporție de 86% din energie regenerabilă.
Peste douăzeci de state, printre care România, au chemat sâmbătă, într-o declarație comună la COP28, la triplarea capacităților de energie nucleară la nivel mondial până în 2050 în raport cu 2020, în scopul reducerii dependenței de cărbune și gaz, marea miză a conferinței ce are loc în Dubai, transmite AFP.
România va solicita Comisiei Europene amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, ale cărei termene în prezent în vigoare au fost asumate de statul român atât prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și prin planul de restructurare și decarbonare a Complexului, aprobat de Bruxelles, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Majorarea nivelului de ambiție al țintelor UE de decarbonare a sectorului energetic, care face necesară înmulțirea și accelerarea proiectelor de construire de unități de producție de energie regenerabilă, face ca România să aibă nevoie, până la finalul deceniului, de 20.000 de locuri noi de muncă în sectorul operării de parcuri eoliene și fotovoltaice, potrivit Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA) și Asociației Industriei Fotovoltaice din România (RPIA).
Parlamentul Suediei a adoptat o modificare legislativă ce dă undă verde Guvernului de la Stockholm să meargă mai departe cu planurile de construire de noi centrale nucleare, într-o țară în care, în urmă cu circa 40 de ani, se hotărâse eliminarea treptată a energiei atomice din mixul energetic.
Grupul energetic 3 de la termocentrala Rovinari din cadrul companiei de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, va fi retras definitiv din exploatare de la 1 iunie, iar grupul 7 de la termocentrala Turceni a CEO va fi trecut în conservare începând cu aceeași dată, decizia în acest sens fiind deja luată, se arată într-un document oficial.
Investitorii în decarbonare industrială trebuie protejați față de importurile de produse de profil mai ieftine, provenite din țări care nu impun industriilor lor aceleași costuri de mediu precum Europa, a declarat președintele pentru Europa al grupului-mamă, totodată președinte al Consiliului de Administrație al Liberty Galați, Ajay Aggarwal, în cadrul Maratonului Energiei de la Profit News TV.
Toate capacitățile de producție de energie electrică pe bază de cărbune din România ar urma să fie închise până la finalul anului 2031, adică cu un an mai devreme decât prevede legislația în vigoare a decarbonizării, a cărei adoptare a constituit jalon de îndeplinit în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
După cum a relatat Profit.ro, sucursala Electrocentrale Paroșeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH), ce include termocentrala omonimă, precum și unitatea de producție de energie CET Palas a societății Electrocentrale Constanța, sunt gata să fie dată în plată contra ștergerii unei părți din datoriile bugetare ale celor două companii de stat aflate în insolvență.
Public Power Corporation (PPC), cea mai mare companie energetică din Grecia, la care statul elen este cel mai mare acționar, cu peste 34% din capital, și care se află în curs de preluare a principalelor operațiuni ale Enel din România, are un plan de construire de instalații de stocare prin pompaj a energiei electrice în lacuri artificiale create în cariere de suprafață de exploatare a lignitului abandonate.
Guvernul a renunțat la prerogativa de a amâna prin hotărâre închiderea unor termocentrale pe cărbune, la presiunea Comisiei Europene, pentru a nu pierde o plată de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Guvernul renunță la prerogativa de a amâna prin hotărâre închiderea unor termocentrale pe cărbune, la presiunea Comisiei Europene, pentru a nu pierde o plată de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Europarlamentarul PNL Cristian Bușoi, șeful Comisiei de Energie, Industrie și Cercetare din Parlamentul European, a declarat presei bulgare că România renegociază cu Comisia Europeană data închiderii termocentralelor sale pe cărbune, care constituie jalon în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și va sprijini totodată demersul similar recent al autorităților de la Sofia.
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a susținut, sâmbătă, în cadrul emisiunii Insider Politic de la Prima TV, că plata cu numărul doi din PNRR, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, nu este blocată de Comisia Europeană, dar că procedurile durează mai mult, PNRR fiind un program mai nou al Comisiei, existând discuții de clarificare între Bruxelles și Guvern pe trei chestiuni tehnice, legate de îndeplinirea de către România a jaloanelor în privința legislației pensiilor, avertizorilor de integritate și decarbonării sectorului energetic.
După cum a relatat Profit.ro, recent, Guvernul schimbase discret legislația decarbonării, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza PNRR aferentă anului în curs, în valoare de 2,8 miliarde euro.
După cum a relatat Profit.ro, recent, Guvernul a schimbat discret legislația decarbonării, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza PNRR aferentă anului în curs, în valoare de 2,8 miliarde euro.
Principalul efect este că unitățile de producție pe bază de cărbune care urmează să fie scoase din exploatare în următorii 10 ani (660 MW pe lignit până la finalul lui 2022, alți 1.425 MW pe lignit până în 2025 și încă 1.140 MW pe lignit și huilă până în 2032) nu vor mai putea fi trecute în așa-numita ″rezervă tehnică″. Mai mult, grupuri energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia cu putere instalată însumată de 660 MW nu vor mai putea fi activate decât pentru o perioadă de 3 ani de la 1 ianuarie 2023 încolo și numai în anumite condiții stricte.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea de aprobare a ordonanței de urgență emisă în vară de Guvern, de eliminare etapizată a cărbunelui din sistemul energetic național, la care România s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), OUG care interzice cu efect imediat construirea de noi centrale alimentate cu acest combustibil fosil, dar care nu mai reglementează "închiderea definitivă și ireversibilă a grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă", cum prevedea prima variantă a proiectului de OUG, ci doar "închiderea și conservarea lor".
Camera Deputaților a adoptat marți, în calitate de cameră decizională, proiectul legii de aprobare a ordonanței de urgență emisă în vară de Guvern, de eliminare etapizată a cărbunelui din sistemul energetic național, la care România s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), OUG care interzice cu efect imediat construirea de noi centrale alimentate cu acest combustibil fosil, dar care nu mai reglementează "închiderea definitivă și ireversibilă a grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă", cum prevedea prima variantă a proiectului de OUG, ci doar "închiderea și conservarea lor".
Comisia Europeană a aprobat acordarea de finanțări în valoare totală de aproximativ 1,4 miliarde euro, din Fondul pentru Modernizare alimentat cu încasări din vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2), pentru proiecte investiționale de producție, transport și distribuție de energie electrică din România.
Guvernul a elaborat un proiect de ordonanță de urgență de eliminare a cărbunelui din sistemul energetic național, la care s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede interzicerea construirii de noi centrale alimentate cu acest combustibil fosil, încetarea producției de energie electrică pe bază de lignit și huilă, precum și retragerea din exploatare și închiderea definitivă și ireversibilă, până la data de 31 decembrie 2030, a unei capacități energetice totale instalate pe bază de lignit și huilă de 4.920 MW.
Comisia Europeană a aprobat acordarea de finanțări în valoare totală de peste 1,4 miliarde euro, din Fondul de Modernizare alimentat cu încasări din vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2), pentru proiecte investiționale de producție, transport și distribuție de energie electrică din România.